OriginFrom Arabic أُمَّة (ʔumma).
Formsümməti(accusative, definite) · ümmətlər(plural) · ümmət(nominative, singular) · ümmətlər(nominative, plural) · ümməti(accusative, definite, singular) · ümmətləri(accusative, definite, plural) · ümmətə(dative, singular) · ümmətlərə(dative, plural) · ümmətdə(locative, singular) · ümmətlərdə(locative, plural) · ümmətdən(ablative, singular) · ümmətlərdən(ablative, plural) · ümmətin(definite, genitive, singular) · ümmətlərin(definite, genitive, plural) · ümmətim(first-person, nominative, possessive, singular) · ümmətlərim(first-person, nominative, possessive, singular) · ümmətin(nominative, possessive, second-person, singular) · ümmətlərin(nominative, possessive, second-person, singular) · ümməti(nominative, possessive, singular, third-person) · ümmətləri(nominative, possessive, singular, third-person)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0