[ʃæˈcæɾ]
OriginFrom Persian شکر (šakar).
Formsşəkəri(accusative, definite) · şəkərlər(plural) · şəkər(nominative, singular) · şəkərlər(nominative, plural) · şəkəri(accusative, definite, singular) · şəkərləri(accusative, definite, plural) · şəkərə(dative, singular) · şəkərlərə(dative, plural) · şəkərdə(locative, singular) · şəkərlərdə(locative, plural) · şəkərdən(ablative, singular) · şəkərlərdən(ablative, plural) · şəkərin(definite, genitive, singular) · şəkərlərin(definite, genitive, plural) · şəkərim(first-person, nominative, possessive, singular) · şəkərlərim(first-person, nominative, possessive, singular) · şəkərin(nominative, possessive, second-person, singular) · şəkərlərin(nominative, possessive, second-person, singular) · şəkəri(nominative, possessive, singular, third-person) · şəkərləri(nominative, possessive, singular, third-person)