OriginFrom Arabic رُتْبَة (rutba).
Formsrütbəni(accusative, definite) · rütbələr(plural) · rütbə(nominative, singular) · rütbələr(nominative, plural) · rütbəni(accusative, definite, singular) · rütbələri(accusative, definite, plural) · rütbəyə(dative, singular) · rütbələrə(dative, plural) · rütbədə(locative, singular) · rütbələrdə(locative, plural) · rütbədən(ablative, singular) · rütbələrdən(ablative, plural) · rütbənin(definite, genitive, singular) · rütbələrin(definite, genitive, plural) · rütbəm(first-person, nominative, possessive, singular) · rütbələrim(first-person, nominative, possessive, singular) · rütbən(nominative, possessive, second-person, singular) · rütbələrin(nominative, possessive, second-person, singular) · rütbəsi(nominative, possessive, singular, third-person) · rütbələri(nominative, possessive, singular, third-person)