OriginInherited from Proto-Turkic *sōgun.
Formssoğanı(accusative, definite) · soğanlar(plural) · soğan(nominative, singular) · soğanlar(nominative, plural) · soğanı(accusative, definite, singular) · soğanları(accusative, definite, plural) · soğana(dative, singular) · soğanlara(dative, plural) · soğanda(locative, singular) · soğanlarda(locative, plural) · soğandan(ablative, singular) · soğanlardan(ablative, plural) · soğanın(definite, genitive, singular) · soğanların(definite, genitive, plural) · soğanım(first-person, nominative, possessive, singular) · soğanlarım(first-person, nominative, possessive, singular) · soğanın(nominative, possessive, second-person, singular) · soğanların(nominative, possessive, second-person, singular) · soğanı(nominative, possessive, singular, third-person) · soğanları(nominative, possessive, singular, third-person)