[jeˈtim]
MənşəBorrowed from Arabic يَتِيم (yatīm).
Formalaryetimi(accusative, definite) · yetimlər(plural) · yetim(nominative, singular) · yetimlər(nominative, plural) · yetimi(accusative, definite, singular) · yetimləri(accusative, definite, plural) · yetimə(dative, singular) · yetimlərə(dative, plural) · yetimdə(locative, singular) · yetimlərdə(locative, plural) · yetimdən(ablative, singular) · yetimlərdən(ablative, plural) · yetimin(definite, genitive, singular) · yetimlərin(definite, genitive, plural) · yetimim(first-person, nominative, possessive, singular) · yetimlərim(first-person, nominative, possessive, singular) · yetimin(nominative, possessive, second-person, singular) · yetimlərin(nominative, possessive, second-person, singular) · yetimi(nominative, possessive, singular, third-person) · yetimləri(nominative, possessive, singular, third-person)