[pəˈka], [peˈkaɾ]
OrigenInherited from Old Catalan pec(c)ar, from Latin peccāre.
- Balearic, Central, Valenciato sin
Formespecar(canonical) · root stress:(canonical) · e(canonical) · peco(first-person, present, singular) · pequí(first-person, preterite, singular) · pecat(participle, past) · pecar(infinitive) · pecant(gerund) · pecat(masculine, participle, past, singular) · -(feminine, participle, past, singular) · -(masculine, participle, past, plural) · -(feminine, participle, past, plural) · peco(first-person, indicative, present, singular) · peques(indicative, present, second-person, singular) · peca(indicative, present, singular, third-person) · pequem(first-person, indicative, plural, present) · pequeu(indicative, plural, present, second-person) · pequen(indicative, plural, present, third-person) · pecava(first-person, imperfect, indicative, singular) · pecaves(imperfect, indicative, second-person, singular)