[ˈbʁɑːsə]
OprindelseFrom Middle Low German brasen.
- to crash, barge (in)
- to collapse
- to fry (on a pan)
Formerbras(imperative) · at brase(infinitive) · braser(present) · brasede(past) · braset(perfect) · braser(active, present) · brases(passive, present) · brasede(active, past) · brasedes(passive, past) · brase(active, infinitive) · brases(infinitive, passive) · bras(active, imperative) · -(imperative, passive) · brasende(participle, present) · braset(participle, past) · auxiliary verb have or være(participle, past) · brasen(gerund, participle) · auxiliary verb have(participle, past)
Kilde: Wiktionary