[inuˈid̥]
OprindelseFrom Greenlandic inuit (“people”), plural of inuk (“person”).
Formerinuitten(definite, singular) · inuitter(indefinite, plural) · inuit(indefinite, nominative, singular) · inuitten(definite, nominative, singular) · inuitter(indefinite, nominative, plural) · inuitterne(definite, nominative, plural) · inuits(genitive, indefinite, singular) · inuittens(definite, genitive, singular) · inuitters(genitive, indefinite, plural) · inuitternes(definite, genitive, plural)
Kilde: Wiktionary