[ˈnuːtn̩]
HerkunftAbleitung zu Nut durch Konversion
- form-of, nominative, pluralNominativ Plural des Substantivs Nut
- form-of, genitive, pluralGenitiv Plural des Substantivs Nut
- dative, form-of, pluralDativ Plural des Substantivs Nut
- accusative, form-of, pluralAkkusativ Plural des Substantivs Nut
Formennute(present) · nutest(present) · nutet(present) · nutete(past) · nutete(subjunctive-ii) · nut!(imperative, singular) · nute!(imperative, singular) · nutet!(imperative, plural) · genutet(participle-2, perfect) · haben(auxiliary, perfect) · nuten(active, infinitive, present) · genutet haben(active, infinitive, perfect) · genutet werden(processual-passive, infinitive, present) · genutet worden sein(processual-passive, infinitive, perfect) · genutet sein(statal-passive, infinitive, present) · genutet gewesen sein(statal-passive, infinitive, perfect) · zu nuten(active, extended, infinitive) · genutet zu haben(active, extended, infinitive) · genutet zu werden(processual-passive, extended, infinitive) · genutet worden zu sein(processual-passive, extended, infinitive)
Quelle: Wiktionary