/bǎːrut/
PodrijetloBorrowed from Ottoman Turkish باروت (bârut), from Arabic بَارُود (bārūd).
Oblicibárut(canonical, inanimate, masculine) · ба́рут(Cyrillic) · barut(nominative, singular) · baruta(genitive, singular) · barutu(dative, singular) · barut(accusative, singular) · barute(singular, vocative) · barutu(locative, singular) · barutom(instrumental, singular)