/mǐːrko/
PodrijetloFrom mȋr (“peace”) + -ko.
ObliciMírko(animate, canonical, masculine) · Ми́рко(Cyrillic) · Mírko(nominative, singular) · Mírka(genitive, singular) · Mírku(dative, singular) · Mírka(accusative, singular) · Mírko(singular, vocative) · Mírku(locative, singular) · Mírkom(instrumental, singular)
Izvor: Wiktionary