/tûːtor/
PodrijetloBorrowed from Latin tutor.
Oblicitȗtor(animate, canonical, masculine) · ту̑тор(Cyrillic) · tutor(nominative, singular) · tutori(nominative, plural) · tutora(genitive, singular) · tutora(genitive, plural) · tutoru(dative, singular) · tutorima(dative, plural) · tutora(accusative, singular) · tutore(accusative, plural) · tutore(singular, vocative) · tutori(plural, vocative) · tutoru(locative, singular) · tutorima(locative, plural) · tutorom(instrumental, singular) · tutorima(instrumental, plural)
Izvor: Wiktionary