/ǔnut͡ʃe/
PodrijetloInherited from Proto-Slavic *vъnučę. Compare Czech vnouče.
Obliciùnuče(canonical, neuter) · у̀нуче(Cyrillic) · unuče(nominative, singular) · unučeta(genitive, singular) · unučetu(dative, singular) · unuče(accusative, singular) · unuče(singular, vocative) · unučetu(locative, singular) · unučetom(instrumental, singular)
Izvor: Wiktionary