/zʋôno/
PodrijetloInherited from Proto-Slavic *zvonъ. First attested in the 13th century.
Oblicizvȍno(canonical, neuter) · зво̏но(Cyrillic) · zvȍno(nominative, singular) · zvȍna(nominative, plural) · zvȍna(genitive, singular) · zvȏnā(genitive, plural) · zvonu(dative, singular) · zvonima(dative, plural) · zvono(accusative, singular) · zvona(accusative, plural) · zvono(singular, vocative) · zvona(plural, vocative) · zvonu(locative, singular) · zvonima(locative, plural) · zvonom(instrumental, singular) · zvonima(instrumental, plural)
Izvor: Wiktionary