/ɡoˈvel/, [ɡovél], /koˈvel/
OriginFrom Old Armenian գովեմ (govem).
Formsgovel(romanization) · գովել(infinitive) · գովում(converb, imperfective) · գովվել(passive) · գովելիս(converb, simultaneous) · -(causative) · գովել(converb, perfective) · գով-(stem) · գովելու(converb, converb-i, future) · գոված(participle, resultative) · գովելիք(converb, converb-ii, future) · գովող(participle, subjective) · գովի(connegative, converb) · գովում եմ(first-person, indicative, present, singular) · գովում ես(indicative, present, second-person, singular) · գովում է(indicative, present, singular, third-person) · գովում ենք(connegative, converb, first-person, indicative, plural, present) · գովում եք(indicative, plural, present, second-person) · գովում են(indicative, plural, present, third-person) · գովում էի(first-person, imperfective, indicative, past, singular)