/zəɾˈkel/, [zəɾkél], /zəɾˈɡel/
OriginFrom Old Armenian զրկեմ (zrkem).
- to deprive of
“ազատությունից զրկել” — to deprive of freedom
Formszrkel(romanization) · զրկել(infinitive) · զրկում(converb, imperfective) · զրկվել(passive) · զրկելիս(converb, simultaneous) · -(causative) · զրկել(converb, perfective) · զրկ-(stem) · զրկելու(converb, converb-i, future) · զրկած(participle, resultative) · զրկելիք(converb, converb-ii, future) · զրկող(participle, subjective) · զրկի(connegative, converb) · զրկում եմ(first-person, indicative, present, singular) · զրկում ես(indicative, present, second-person, singular) · զրկում է(indicative, present, singular, third-person) · զրկում ենք(connegative, converb, first-person, indicative, plural, present) · զրկում եք(indicative, plural, present, second-person) · զրկում են(indicative, plural, present, third-person) · զրկում էի(first-person, imperfective, indicative, past, singular)