/ˈfɛsta/
UppruniFrom Old Norse festa.
- weakto fasten
- weakto determine, fix, settle
- feminine, no-pluralresoluteness, steadfastness
Beygingarfesti(indicative, past, singular, third-person) · fest(supine) · festur(masculine, nominative, singular) · fest(feminine, nominative, singular) · fest(neuter, nominative, singular) · festir(masculine, nominative, plural) · festar(feminine, nominative, plural) · fest(neuter, nominative, plural) · festan(accusative, masculine, singular) · festa(accusative, feminine, singular) · fest(accusative, neuter, singular) · festa(accusative, masculine, plural) · festar(accusative, feminine, plural) · fest(accusative, neuter, plural) · festum(dative, masculine, singular) · festri(dative, feminine, singular) · festu(dative, neuter, singular) · festum(dative, masculine, plural) · festum(dative, feminine, plural) · festum(dative, neuter, plural)