/ˈspar̥k/
UppruniFrom sparka (“to kick”).
Beygingarsparks(genitive, singular) · spörk(nominative, plural) · spark(indefinite, nominative, singular) · sparkið(definite, nominative, singular) · spörk(indefinite, nominative, plural) · spörkin(definite, nominative, plural) · spark(accusative, indefinite, singular) · sparkið(accusative, definite, singular) · spörk(accusative, indefinite, plural) · spörkin(accusative, definite, plural) · sparki(dative, indefinite, singular) · sparkinu(dative, definite, singular) · spörkum(dative, indefinite, plural) · spörkunum(dative, definite, plural) · sparks(genitive, indefinite, singular) · sparksins(definite, genitive, singular) · sparka(genitive, indefinite, plural) · sparkanna(definite, genitive, plural)