/stʏnt/
UppruniFrom Old Norse stund.
- femininean undetermined amount of time, a while
- femininean hour
- feminineexertion, application
Beygingarstundar(genitive, singular) · stundir(nominative, plural) · stund(indefinite, nominative, singular) · stundin(definite, nominative, singular) · stundir(indefinite, nominative, plural) · stundirnar(definite, nominative, plural) · stund(accusative, indefinite, singular) · stundina(accusative, definite, singular) · stundir(accusative, indefinite, plural) · stundirnar(accusative, definite, plural) · stund(dative, indefinite, singular) · stundinni(dative, definite, singular) · stundum(dative, indefinite, plural) · stundunum(dative, definite, plural) · stundar(genitive, indefinite, singular) · stundarinnar(definite, genitive, singular) · stunda(genitive, indefinite, plural) · stundanna(definite, genitive, plural)