ˈwajba, u̯ai ̯ba
Originros. лайба < fiń. laiva
- colloquialstara łódź lub statek w kiepskim stanie technicznym
Formsłajby(genitive, singular) · łajbie(dative, singular) · łajbę(accusative, singular) · łajbą(instrumental, singular) · łajbie(locative, singular) · łajbo(vocative, singular) · łajby(nominative, plural) · łajb(genitive, plural) · łajbom(dative, plural) · łajby(accusative, plural) · łajbami(instrumental, plural) · łajbach(locative, plural) · łajby(vocative, plural)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0