OrigineBorrowed from French afflux.
Formeafluxuri(plural) · aflux(accusative, indefinite, nominative, singular) · afluxul(accusative, definite, nominative, singular) · afluxuri(accusative, indefinite, nominative, plural) · afluxurile(accusative, definite, nominative, plural) · aflux(dative, genitive, indefinite, singular) · afluxului(dative, definite, genitive, singular) · afluxuri(dative, genitive, indefinite, plural) · afluxurilor(dative, definite, genitive, plural) · afluxule(singular, vocative) · afluxurilor(plural, vocative)