OriginBorrowed from Ottoman Turkish قناد (kanad, “wing”), from Proto-Turkic *kānat.
- neuterhalf of an animal skin
Formscanate(plural) · canat(accusative, indefinite, nominative, singular) · canatul(accusative, definite, nominative, singular) · canate(accusative, indefinite, nominative, plural) · canatele(accusative, definite, nominative, plural) · canat(dative, genitive, indefinite, singular) · canatului(dative, definite, genitive, singular) · canate(dative, genitive, indefinite, plural) · canatelor(dative, definite, genitive, plural) · canatule(singular, vocative) · canatelor(plural, vocative)