OrigineBorrowed from Latin crēta. Doublet of cridă.
Formecrete(plural) · cretă(accusative, indefinite, nominative, singular) · creta(accusative, definite, nominative, singular) · crete(accusative, indefinite, nominative, plural) · cretele(accusative, definite, nominative, plural) · crete(dative, genitive, indefinite, singular) · cretei(dative, definite, genitive, singular) · crete(dative, genitive, indefinite, plural) · cretelor(dative, definite, genitive, plural) · cretă(singular, vocative) · creto(singular, vocative) · cretelor(plural, vocative)