[deˈlir]
OrigineBorrowed from French délire.
- neuterdelirium, madness; raving
Formedeliruri(plural) · delir(accusative, indefinite, nominative, singular) · delirul(accusative, definite, nominative, singular) · deliruri(accusative, indefinite, nominative, plural) · delirurile(accusative, definite, nominative, plural) · delir(dative, genitive, indefinite, singular) · delirului(dative, definite, genitive, singular) · deliruri(dative, genitive, indefinite, plural) · delirurilor(dative, definite, genitive, plural) · delirule(singular, vocative) · delirurilor(plural, vocative) · делир(alternative)