OrigineBorrowed from German Dübel.
Formedibluri(plural) · diblu(accusative, indefinite, nominative, singular) · diblul(accusative, definite, nominative, singular) · dibluri(accusative, indefinite, nominative, plural) · diblurile(accusative, definite, nominative, plural) · diblu(dative, genitive, indefinite, singular) · diblului(dative, definite, genitive, singular) · dibluri(dative, genitive, indefinite, plural) · diblurilor(dative, definite, genitive, plural) · diblule(singular, vocative) · diblurilor(plural, vocative)