OrigineBorrowed from French dîner.
Formedineuri(plural) · dineu(accusative, indefinite, nominative, singular) · dineul(accusative, definite, nominative, singular) · dineuri(accusative, indefinite, nominative, plural) · dineurile(accusative, definite, nominative, plural) · dineu(dative, genitive, indefinite, singular) · dineului(dative, definite, genitive, singular) · dineuri(dative, genitive, indefinite, plural) · dineurilor(dative, definite, genitive, plural) · dineule(singular, vocative) · dineurilor(plural, vocative)