[diˈurn]
OriginLearned borrowing from French diurne, from Classical Latin diurnus.
Formsdiurnă(feminine, singular) · diurni(masculine, plural) · diurne(feminine, neuter, plural) · diurn(error-unrecognized-form, indefinite, masculine, neuter, singular) · diurnă(error-unrecognized-form, feminine, indefinite, singular) · diurni(error-unrecognized-form, indefinite, masculine, plural) · diurne(error-unrecognized-form, feminine, indefinite, neuter, plural) · diurnul(definite, error-unrecognized-form, masculine, neuter, singular) · diurna(definite, error-unrecognized-form, feminine, singular) · diurnii(definite, error-unrecognized-form, masculine, plural) · diurnele(definite, error-unrecognized-form, feminine, neuter, plural) · diurne(error-unrecognized-form, feminine, indefinite, singular) · diurnului(definite, error-unrecognized-form, masculine, neuter, singular) · diurnei(definite, error-unrecognized-form, feminine, singular) · diurnilor(definite, error-unrecognized-form, masculine, plural) · diurnelor(definite, error-unrecognized-form, feminine, neuter, plural)