OrigineBorrowed from French deuil, from Latin cordolium.
Formedoliuri(plural) · doliu(accusative, indefinite, nominative, singular) · doliul(accusative, definite, nominative, singular) · doliuri(accusative, indefinite, nominative, plural) · doliurile(accusative, definite, nominative, plural) · doliu(dative, genitive, indefinite, singular) · doliului(dative, definite, genitive, singular) · doliuri(dative, genitive, indefinite, plural) · doliurilor(dative, definite, genitive, plural) · doliule(singular, vocative) · doliurilor(plural, vocative)