OrigineBorrowed from French norme.
Formenorme(plural) · normă(accusative, indefinite, nominative, singular) · norma(accusative, definite, nominative, singular) · norme(accusative, indefinite, nominative, plural) · normele(accusative, definite, nominative, plural) · norme(dative, genitive, indefinite, singular) · normei(dative, definite, genitive, singular) · norme(dative, genitive, indefinite, plural) · normelor(dative, definite, genitive, plural) · normă(singular, vocative) · normo(singular, vocative) · normelor(plural, vocative)