OrigineBorrowed from French plaquer.
Formea placa 1st conjugation(canonical) · plachează(present, singular, third-person) · placat(participle, past) · a placa(infinitive) · placând(gerund) · plachez(first-person, indicative, present, singular) · plachezi(indicative, present, second-person, singular) · plachează(indicative, present, singular, third-person) · placăm(first-person, indicative, plural, present) · placați(indicative, plural, present, second-person) · plachează(indicative, plural, present, third-person) · placam(first-person, imperfect, indicative, singular) · placai(imperfect, indicative, second-person, singular) · placa(imperfect, indicative, singular, third-person) · placam(first-person, imperfect, indicative, plural) · placați(imperfect, indicative, plural, second-person) · placau(imperfect, indicative, plural, third-person) · placai(first-person, indicative, perfect, singular) · placași(indicative, perfect, second-person, singular) · placă(indicative, perfect, singular, third-person)