OrigineBorrowed from Latin supinum or French supin.
Formesupine(plural) · supin(accusative, indefinite, nominative, singular) · supinul(accusative, definite, nominative, singular) · supine(accusative, indefinite, nominative, plural) · supinele(accusative, definite, nominative, plural) · supin(dative, genitive, indefinite, singular) · supinului(dative, definite, genitive, singular) · supine(dative, genitive, indefinite, plural) · supinelor(dative, definite, genitive, plural) · supinule(singular, vocative) · supinelor(plural, vocative)