OriginBorrowed from Serbo-Croatian сурла.
Formssurle(plural) · surlă(accusative, indefinite, nominative, singular) · surla(accusative, definite, nominative, singular) · surle(accusative, indefinite, nominative, plural) · surlele(accusative, definite, nominative, plural) · surle(dative, genitive, indefinite, singular) · surlei(dative, definite, genitive, singular) · surle(dative, genitive, indefinite, plural) · surlelor(dative, definite, genitive, plural) · surlă(singular, vocative) · surlo(singular, vocative) · surlelor(plural, vocative) · lui Surlă(dative, genitive)