/tiˈtan/
OrigineBorrowed from French titane.
- neuter, uncountabletitanium (chemical element)
- masculinetitan
Formetitan(accusative, indefinite, nominative) · titanul(accusative, definite, nominative) · titan(dative, genitive, indefinite) · titanului(dative, definite, genitive) · titanule(vocative) · titani(plural) · titan(accusative, indefinite, nominative, singular) · titanul(accusative, definite, nominative, singular) · titani(accusative, indefinite, nominative, plural) · titanii(accusative, definite, nominative, plural) · titan(dative, genitive, indefinite, singular) · titanului(dative, definite, genitive, singular) · titani(dative, genitive, indefinite, plural) · titanilor(dative, definite, genitive, plural) · titanule(singular, vocative) · titanilor(plural, vocative)