/uˈtʃi.de/
OrigineInherited from Latin occīdere. Compare Italian uccidere.
- transitiveto murder
“Criminalul a încercat să ucidă martorul.” — The criminal tried to murder the witness.
- transitiveto kill
“Veninul șarpelui poate ucide un om.” — The venom of the snake can kill a human.
- transitiveto slay
“Cavalerul a plecat să ucidă dragonul.” — The knight set out to slay the dragon.
Formea ucide 3rd conjugation(canonical) · ucide(present, singular, third-person) · ucis(participle, past) · ucidă(subjunctive, third-person) · a ucide(infinitive) · ucigând(gerund) · ucid(first-person, indicative, present, singular) · ucizi(indicative, present, second-person, singular) · ucide(indicative, present, singular, third-person) · ucidem(first-person, indicative, plural, present) · ucideți(indicative, plural, present, second-person) · ucid(indicative, plural, present, third-person) · ucideam(first-person, imperfect, indicative, singular) · ucideai(imperfect, indicative, second-person, singular) · ucidea(imperfect, indicative, singular, third-person) · ucideam(first-person, imperfect, indicative, plural) · ucideați(imperfect, indicative, plural, second-person) · ucideau(imperfect, indicative, plural, third-person) · ucisei(first-person, indicative, perfect, singular) · uciseși(indicative, perfect, second-person, singular)