/ɡnàːti/
OriginFrom Proto-Slavic *gъnati.
Formsgnáti(canonical, imperfective) · gnáti(infinitive) · gnat(infinitive) · gnȁt(supine) · gnānje(noun-from-verb) · ženọ̄č(participle, present) · -(converb, participle, present) · gnán(participle, past) · -(converb, participle, past) · gnȁł(l-participle, masculine, singular) · gnȃla(feminine, l-participle, singular) · gnálo(converb, l-participle, neuter, singular) · gnála(dual, l-participle, masculine) · gnáli(dual, feminine, l-participle) · gnáli(converb, dual, l-participle, neuter) · gnáli(l-participle, masculine, plural) · gnále(feminine, l-participle, plural) · gnála(converb, l-participle, neuter, plural) · žénem(first-person, present, singular) · -(first-person, imperative, neuter, singular)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0