/ʋrɛ̀ːmɛ/
IzvorFrom Proto-Slavic *vermę. First attested in the 16th century.
Oblikevréme(canonical, neuter) · vreme(nominative, singular) · vremeni(dual, nominative) · vremena(nominative, plural) · vreme(accusative, singular) · vremeni(accusative, dual) · vremena(accusative, plural) · vremena(genitive, singular) · vremen(dual, genitive) · vremen(genitive, plural) · vremenu(dative, singular) · vremenoma(dative, dual) · vremenom(dative, plural) · vremenu(locative, singular) · vremenih(dual, locative) · vremenih(locative, plural) · vremenom(instrumental, singular) · vremenoma(dual, instrumental) · vremeni(instrumental, plural)