/bǎkar/
ПореклоBorrowed from Ottoman Turkish باقیر (bakır), from Proto-Turkic *bakïr.
Облициба̀кар(canonical, inanimate, masculine) · bàkar(romanization) · ба̀кар(nominative, singular) · бакра(genitive, singular) · бакру(dative, singular) · бакар(accusative, singular) · бакре(singular, vocative) · бакру(locative, singular) · бакром(instrumental, singular)