/běxaːr/
OriginFrom Ottoman Turkish بهار (bahâr), from Persian بهار (bahâr).
Formsбѐха̄р(canonical, inanimate, masculine) · bèhār(romanization) · бѐха̄р(nominative, singular) · бехари(nominative, plural) · беха́ра(genitive, singular) · бехара(genitive, plural) · бехару(dative, singular) · бехарима(dative, plural) · бехар(accusative, singular) · бехаре(accusative, plural) · бехару(singular, vocative) · бехаре(singular, vocative) · бехари(plural, vocative) · бехару(locative, singular) · бехарима(locative, plural) · бехаром(instrumental, singular) · бехарима(instrumental, plural)