/kǒlaːt͡ʃ/
ПореклоInherited from Proto-Slavic *kolačь.
Облицико̀ла̄ч(canonical, inanimate, masculine) · kòlāč(romanization) · колач(nominative, singular) · колачи(nominative, plural) · кола́ча(genitive, singular) · колача(genitive, plural) · колачу(dative, singular) · колачима(dative, plural) · колач(accusative, singular) · колаче(accusative, plural) · колачу(singular, vocative) · колачи(plural, vocative) · колачу(locative, singular) · колачима(locative, plural) · колачем(instrumental, singular) · колачима(instrumental, plural)