ПореклоFrom Old High German harfa, from Proto-Germanic *harpǭ.
Облициха̑рфа(canonical, feminine) · hȃrfa(romanization) · харфа(nominative, singular) · харфе(nominative, plural) · харфе(genitive, singular) · ха̑рфа̄(genitive, plural) · ха̑рфӣ(genitive, plural) · харфи(dative, singular) · харфама(dative, plural) · харфу(accusative, singular) · харфе(accusative, plural) · харфо(singular, vocative) · харфе(plural, vocative) · харфи(locative, singular) · харфама(locative, plural) · харфом(instrumental, singular) · харфама(instrumental, plural)