OriginFrom Old Swedish sighna, from Latin signare.
- datedsynonym of välsigna (“to bless”)
Formssignar(present) · signade(preterite) · signat(supine) · signa(imperative) · signa(active, infinitive) · signas(infinitive, passive) · signat(active, supine) · signats(passive, supine) · signa(active, imperative) · -(imperative, passive) · signen(active, archaic, error-unrecognized-form) · -(archaic, error-unrecognized-form, passive) · signar(active, indicative, present) · signade(active, indicative, past) · signas(indicative, passive, present) · signades(indicative, passive, past) · signa(active, archaic, error-unrecognized-form, present) · signade(active, archaic, error-unrecognized-form, past) · signas(archaic, error-unrecognized-form, passive, present) · signades(archaic, error-unrecognized-form, passive, past)