/²tɛlːta/
Ursprungtält (“tent”) + -a
- to camp overnight in a tent; to camp, to tent
Formertältar(present) · tältade(preterite) · tältat(supine) · tälta(imperative) · tälta(active, infinitive) · -(infinitive, passive) · tältat(active, supine) · -(passive, supine) · tälta(active, imperative) · -(imperative, passive) · tälten(active, archaic, error-unrecognized-form) · -(archaic, error-unrecognized-form, passive) · tältar(active, indicative, present) · tältade(active, indicative, past) · -(indicative, passive, present) · -(indicative, passive, past) · tälta(active, archaic, error-unrecognized-form, present) · tältade(active, archaic, error-unrecognized-form, past) · -(archaic, error-unrecognized-form, passive, present) · -(archaic, error-unrecognized-form, passive, past)