UrsprungFrom Old Swedish varna, from Old Norse varna, from Proto-Germanic *warnōną.
- to warn; to issue a warning
Formervarnar(present) · varnade(preterite) · varnat(supine) · varna(imperative) · varna(active, infinitive) · varnas(infinitive, passive) · varnat(active, supine) · varnats(passive, supine) · varna(active, imperative) · -(imperative, passive) · varnen(active, archaic, error-unrecognized-form) · -(archaic, error-unrecognized-form, passive) · varnar(active, indicative, present) · varnade(active, indicative, past) · varnas(indicative, passive, present) · varnades(indicative, passive, past) · varna(active, archaic, error-unrecognized-form, present) · varnade(active, archaic, error-unrecognized-form, past) · varnas(archaic, error-unrecognized-form, passive, present) · varnades(archaic, error-unrecognized-form, passive, past)