[ɔˈbrʲad]
OriginInherited from Proto-Slavic *obrędъ.
- rite, ritual
- datedceremony
Formsобря́д(canonical, inanimate, masculine) · obrjád(romanization) · обря́ду(genitive) · обря́ди(nominative, plural) · обря́дів(genitive, plural) · обрядо́вий(adjective, relational) · обря́дний(adjective, relational) · обря́д(nominative, singular) · обря́ду(genitive, singular) · обря́дові(dative, singular) · обря́ду(dative, singular) · обря́дам(dative, plural) · обря́д(accusative, singular) · обря́ди(accusative, plural) · обря́дом(instrumental, singular) · обря́дами(instrumental, plural) · обря́ді(locative, singular) · обря́дах(locative, plural) · обря́де(singular, vocative) · обря́ди(plural, vocative)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0