[ɔmˈɫɛt]
ПоходженняFrom French omelette.
Формиомле́т(canonical, inanimate, masculine) · omlét(romanization) · омле́ту(genitive) · омле́ти(nominative, plural) · омле́тів(genitive, plural) · омле́т(nominative, singular) · омле́ту(genitive, singular) · омле́тові(dative, singular) · омле́ту(dative, singular) · омле́там(dative, plural) · омле́т(accusative, singular) · омле́ти(accusative, plural) · омле́том(instrumental, singular) · омле́тами(instrumental, plural) · омле́ті(locative, singular) · омле́тах(locative, plural) · омле́те(singular, vocative) · омле́ти(plural, vocative)