/eʃˈʃæc/, /eʃˈʃæç/, /eʃˈʃæj/
OriginFrom Proto-Turkic *eĺčgek (“donkey”). Cognate with Turkish eşek, Chuvash ашак (aš̬ak), etc.
Formseşşəyi(accusative, definite) · eşşəklər(plural) · eşşək(nominative, singular) · eşşəklər(nominative, plural) · eşşəyi(accusative, definite, singular) · eşşəkləri(accusative, definite, plural) · eşşəyə(dative, singular) · eşşəklərə(dative, plural) · eşşəkdə(locative, singular) · eşşəklərdə(locative, plural) · eşşəkdən(ablative, singular) · eşşəklərdən(ablative, plural) · eşşəyin(definite, genitive, singular) · eşşəklərin(definite, genitive, plural) · eşşəyim(first-person, nominative, possessive, singular) · eşşəklərim(first-person, nominative, possessive, singular) · eşşəyin(nominative, possessive, second-person, singular) · eşşəklərin(nominative, possessive, second-person, singular) · eşşəyi(nominative, possessive, singular, third-person) · eşşəkləri(nominative, possessive, singular, third-person)