OriginFrom Arabic مَكَان (makān).
Formsməkanı(accusative, definite) · məkan(nominative, singular) · məkanlər(nominative, plural) · əmkinə(broken-form, nominative, plural) · məkani(accusative, definite, singular) · məkanləri(accusative, definite, plural) · əmkinəni(accusative, broken-form, definite, plural) · məkanə(dative, singular) · məkanlərə(dative, plural) · əmkinəyə(broken-form, dative, plural) · məkandə(locative, singular) · məkanlərdə(locative, plural) · əmkinədə(broken-form, locative, plural) · məkandən(ablative, singular) · məkanlərdən(ablative, plural) · əmkinədən(ablative, broken-form, plural) · məkanin(definite, genitive, singular) · məkanlərin(definite, genitive, plural) · əmkinənin(broken-form, definite, genitive, plural) · məkanim(first-person, nominative, possessive, singular)