[ɡoˈhum]
OriginFrom Arabic قوم (qawm, “tribe, family”). Doublet of qövm.
Formsqohumu(accusative, definite) · qohumlar(plural) · qohum(nominative, singular) · qohumlar(nominative, plural) · qohumu(accusative, definite, singular) · qohumları(accusative, definite, plural) · qohuma(dative, singular) · qohumlara(dative, plural) · qohumda(locative, singular) · qohumlarda(locative, plural) · qohumdan(ablative, singular) · qohumlardan(ablative, plural) · qohumun(definite, genitive, singular) · qohumların(definite, genitive, plural) · qohumum(first-person, nominative, possessive, singular) · qohumlarım(first-person, nominative, possessive, singular) · qohumun(nominative, possessive, second-person, singular) · qohumların(nominative, possessive, second-person, singular) · qohumu(nominative, possessive, singular, third-person) · qohumları(nominative, possessive, singular, third-person)