OriginInherited from Old Anatolian Turkish دپوك (depük). By surface analysis, təp- + -ik.
Formstəpiyi(accusative, definite) · təpiklər(plural) · təpik(nominative, singular) · təpiklər(nominative, plural) · təpiyi(accusative, definite, singular) · təpikləri(accusative, definite, plural) · təpiyə(dative, singular) · təpiklərə(dative, plural) · təpikdə(locative, singular) · təpiklərdə(locative, plural) · təpikdən(ablative, singular) · təpiklərdən(ablative, plural) · təpiyin(definite, genitive, singular) · təpiklərin(definite, genitive, plural) · təpiyim(first-person, nominative, possessive, singular) · təpiklərim(first-person, nominative, possessive, singular) · təpiyin(nominative, possessive, second-person, singular) · təpiklərin(nominative, possessive, second-person, singular) · təpiyi(nominative, possessive, singular, third-person) · təpikləri(nominative, possessive, singular, third-person)