[ɐrˈɡɔn]
ПроизходBorrowed from Ancient Greek ἀργόν (argón), neuter of ἀργός (argós).
Формиарго́н(canonical, masculine) · argón(romanization) · арго́нов(adjective, relational) · арго́н(indefinite, singular) · арго́нът(definite, singular, subjective) · арго́на(definite, objective, singular)
Източник: Уикиречник